sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Sunt vise amare
sunt finaluri desprinse
sunt vise aprinse
sunt ganduri amare

singure umbrele naviga tacute
vorbe, iata-le; sacre enigme
ador, ma ard regretele evadate

sentimentele urmaresc negura trecutului
fericire-inima nu ar lasa umbra-ti respinsa iar,
doresc,evadez,suspin,privindu-ti reflectia; intinde-te-n noi, evadam

sa uit nu trebuie,
vreau iubire Simona, extaz
acum privesc ranita-ti inima- neputincios sunt etern
-
asteapta puiule, regulile iubirii nasc sperante egale

singure umbrele naviga tacute
gasesc acum nenorocita durere - uita-ma raspunse...iar
ai mereu acelasi replici...egal

miercuri, 10 decembrie 2008

"COLOANA" Horia Damian

Culori opace, limite opuse, anomalia naturii ascunse -

Creem uneori limite, ori ridiculizam infintul,
orgoliul penibil al cunoasterii explodeaza-
luptam indiferent, mortalizand iubirea timpului exprimat,
opiniile propuse uita singura existenta-
asteptam noi ordine marcand agonia lumii in apus-
nepasarea amintirilor tulbura unicul raspuns incadrand inconstienta-
asteptam scuze, cuvintele uita necesitatea sufletelor evadate.

In astfel de momente uitam a ne indrepta privirea catre infinitul cer, uitam ca avem o coloana. Uitam bucurii si uitam de sufletul prins de noi. Evident avem lucrui mai bune de facut, sa nu ne pese de aceasta mirifica lumina, numita spirit, doar el avand capacitatea de a ne inalta precum o adevarata coloana, o coloana asa cum se ridicau dupa batalii, o coloana precum o biserica, ridicata tie suflete!

Universul este o coloana, Axis Mundi, asa ai fi avut si tu suflete daca

Coloana ta avand 26 de trepte, gravata cu toate faptele tale, si asa ar urca spre infinit. Infinitul sentimentelor, un rai atins de coloana ta, un Eden gravat pe chipul tau.
Cu toate astea, natura ne-a lasat 26 de oase in acea numita Coloana vertebrala. Aduna 2 cu 6 si daca matematica are dreptate ajungem la cifra 8, te rog pune cifra 8 pe orizontala si daca ai inteles ca este , ai stii ca ai atins infinitul.
Tie ti se datoreaza totul

C(ulori)O(pace)L(imite)O(puse)A(nomalia)N(aturii)A(scunse)
Dar ai uitat de acest daca
Tabloul „Coloana” de Horia Damian poate fi vazut in perioada aceasta la
Galeriile de arta Artmark. Aceasta poveste a fost scrisa pentru a participa la concursul organizat de Dgeneration – http://www.dgeneration.ro/

Poate unii au uitat de acest daca, insa eu ma lupt in anonimat pentru a-mi grava pe chip gradina Edenului, a-mi pastra coloana dreapta, desi majoritatea incearca a-mi distruge baza.

Sunt o coloana si imi inalt sufletul catre infinit!

sâmbătă, 6 decembrie 2008

tie ti-au ramas doar faptele, acele fapte care de atata timp m-au ranit. o rana nu adanca, dar o rana facuta spre limita unui sentiment, ce doar prinsese aripi, ce-si dorea sa zboare spre zari inalte, dorind sa fie innobilat de prezenta ta.
prezenta ta! dovedita ulterior superficiala, fara putere de intelegere si fara putere de curaj, asa am reusit sa reperez in timp infatisarea ta.
povestea unei limite, numita sentiment. sentiment= sunt emotiile noastre trecute, intime, mentorul existentei necunosucte totodata.
sirul unor nepriceperi tacute, ecoul mort- oprit -tiranizand idila- ilustrand lantul existentei nenorocitilor orbi, ascultand singurul ton regasind eclipsa timpului, reincarnat- esuat- cutremurand ultima ta evadare, in noptile toride, ireale nume trec in minciuni eronate/mutiland erosul, neaflate taceri oglindesc rugile unicei limite/ egaland x`ul inconstientei supreme

vineri, 28 noiembrie 2008

oh du Gott, oh du Heiliger, das kann ich nicht mehr machen. mir ist total scheisse auf was noch passieren wird und ich kann nicht mehr verstehen. eigentlich will ich nicht mehr verstehen. bang bang...
tinere inimi exasperate
intre tipete injurate
sunt uimirile noastre arse,
printre amagiri, tunete, embleme,
tu... idealizezi contrastul
meu...
idignare esuata!
in mintea ielelor
secretele ultimelor nopti adormite,
aveau
un raspuns ascuns

tie iti suna patetic,
mie imi suna a ura

luni, 17 martie 2008

pt nimic

nimic sau poate totul incepe in cuvant
dar totul ce revine
se teme de nimic